Ne bucurăm să vă anunțăm că o lucrare despre CAR din România și rolul lor în educația și incluziunea financiară "Romanian Credit Unions - self-organising for financial education and inclusion" este una din cele trei lucrari aflate în competiția finala pentru premiul anual de cercetare al European MicroFinance Network.
Câștigătorul a fost anunțat la cea de a 14a Conferință Anuală a EMN la Veneția în luna iunie.
Autoarele mulțumesc CAR din România participante în proiectul ICAR pentru deschiderea lor spre idei noi și Marioarei Dună, secretar general al Uncars Romania pentru că este un suporter al economiei sociale și al dezvoltării acesteia în România.
Laboratorul de Solidaritate a fost acceptat ca membru în cea mai mare rețea de cercetare a economiei sociale din lume CIRIEC. CIRIEC numit initial "Centrul Internațional de Cercetare și Informare privind Economia colectivă" a fost creat în 1947 de către profesorul Edgard MILHAUD , economist francez de la Universitatea din Geneva.
CIRIEC devenit ulterior Centrul Internațional de Cercetare și Informare privind Economia Publică, Socială și Cooperativă este o organizație științifică internațională non-guvernamentală.
Obiectivele sale sunt să asigure și să promoveze colectarea de informații, cercetarea științifică și publicarea de lucrări privind sectoarele economice și activitățile orientate spre servicii de interes general și colectiv:
• economia socială: cooperative, societăți mutuale și asociații fără scop lucrativ
• acțiunea statului și autorităților publice regionale și locale în domeniile economice (politică economică, reglementare);
• servicii publice;
• întreprinderi publice și mixte la nivel național, regional și local;
În aceste domenii diferite, CIRIEC dezvoltă activități care interesează atât decidenții cât și cercetătorii științifici.
CIRIEC realizează periodic un raport privind starea economiei sociale în Europa pentru Comitetul Economic și Social European la care membrele Laboratorului de Solidaritate au contribuit.
Mai multe despre CIRIEC aici https://www.ciriec.ulg.ac.be.
Gala Fondurilor Structurale.
Structuri de economie socială înființate sau dezvoltate cu ajutorul fondurilor structurale care au creat și creează locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile și care contribuie activ la incluziunea socială propunând un model alternativ de "business" axat pe impactul social și nu pe cel financiar. Structuri care fac beneficiarul final INCLUS, nu "în plus"!
Peter Utting, expert al Națiunilor Unite explică aici în 3 minute de ce trebuie sprijinită economia socială și solidară și ce politici publice ar trebui adoptate.
Națiunile Unite sprijină economia socială și solidară pentru că ea contribuie masiv la atingerea obiectivelor SDG. Fără politici publice adecvate aceasta nu se poate însă dezvolta. În...
Societățile europene se transformă rapid din cauza schimbărilor tehnologice. Tendințe precum digitalizarea și automatizarea schimbă modul în care trăim și lucrăm mai repede decât oricând, redimensionând piața muncii și economia mai largă în moduri fundamentale.
Laboratorul de Solidaritate promoveaza principiile cooperativismului in Romania si inttreprinderile detinute de lucrători sau consumatori.
Articolul este o analiză a organizațiilor
de proprietate obștească de păsune și pădure din România "obști",
"composesorate" ca organizaţii de economie solidară și socială care are în vedere procesele de dezvoltare a unor norme colective în aceste noi organizaţii, în fapt
organizații istorice re-instituite dupa 50 de ani, dimensiunea de administrare sustenabilă a
resurselor natural în conducerea colectivă a respectivelor bunuri naturale și de producere de noi bunuri şi servicii de interes pentru comunitate. Capitolul are
patru parti: prima parte oferind
cititorilor un cadru conceptual al bunurilor comune pentru a înţelege mai bine
situația particulară a resurselor naturale (păduri, păşuni) din România ca bunuri
comune si trecerea acestora din proprietatea publică în timpul regimului communist
la gestiunea obștească, de tip Commons
în timp; partea a doua este o scurtă istorie a obștilor în România care acoperă
evoluţiile din 1948 până în 2012 incluzând estimări ale dimensiunii suprafetelor pe care le gestionează; a treia parte studiază obștile ca organizaţii ale economiei sociale folosind indicatori
socio-economici cheie din proiectul de cercetare Prometeus, ultima parte
evaluând propensiunea obștilor către o misiune publică, comunitară și pentru un
management sustenabil al resurselor forestiere pe baza rezultatelor unor
sondaje realizate în același proiect.